La intrarea în municipiul Râmnicu Vâlcea, intersecţia Drumului European E81 (Naţional 7) cu Drumul Naţional 67.
Iunie 2007 |
De la ştrand la suveniruri laice ori ecleziastice - peste drum de Mănăstirea Cozia pe DN7(E81) - iunie 2007. |
Peste Olt, spre Insula Ostrov |
Umbra mea aproape de Cozia :D Când am ajuns în preajma mănăstirii, umbra mi s-a pitit, vorba localnicilor, iar în 2009 când am intrat la Cozia, m-am făcut eu mic de tot! |
Puteţi vizualiza panorama ce cuprinde poza curentă ţi următoarele patru, aici. |
Oltul, perspectivă în amonte de pe podul care duce spre Insula Ostrov. |
Oltul izvoreşte din munţii Hăşmaşu Mare ai Carpaţilor Orientali şi străbate România pe o distanţă de 615 kilometri prin judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleormansursa. |
Doar murdare reflexii metalice |
Puteţi vizualiza panorama alcătuită din poza curentă şi următoarele două, aici. |
În dreapta, Schitul Cozia Veche - Sfântul Ioan la Piatră sau simplu Poşta Veche, amplasat pe malul lacului de acumulare al Hidrocentralei Turnu, construită între anii 1978-1983 conform planurilor inginerului Ioan Mihăilă din oraşul Călimăneşti. Se presupune că această bisericuţă ar fi fost ctitoria lui Radu, tatăl lui Mircea cel Mare, datând de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-leasursa. |
De la Cozia în sus şoseaua urcă şerpuind prin spintecătura din ce în ce mai strâmtă şi mai prăpăstioasă a munţilor, urmărind îndoiturile Oltului schimbând priveliştile ca într-o panoramă, încât nu bagi de seamă cum trec cele cinci ore pe care le faci cu trăsura de la Râmnicu Vâlcea până la graniţăsursa. |
Lucrările de construire a drumului pe Valea Oltului au fost executate în timpul ocupaţiei austriece a Olteniei (1718 — 1739) din ordinul împăratului Carol al VI-lea şi au fost conduse de inginerul Friedrirh Hauptman. Drumul era denumit Via Carolina şi urmărea legarea Olteniei de Transilvania. Din cauza reliefului dificil, drumul trecea de pe un mal pe celălalt al Oltuluisursa. |
Între anii 1851 — 1858, drumul a fost mutat numai pe partea dreaptă a Oltului (în direcţia de curgere, în fotografie perspectiva fiind în amonte), iar lărgirea şi modernizarea şoselei au fost realizate după 23 August 1944, între anii 1959 şi 1961sursa. |
Pe drumul de fier, trenurile trec deasemeni, cu cel mai mare sgomot de care sunt în stare. Prăbuşindu-se între munţi, locomotivele şuieră speriate, iar zeci de vagoane îşi strâng frânele, îşi lovesc tampoanele, zornăindu-şi masa de fiersursa. Uneori drumul de fier, oricât s'ar strânge lângă cel de apă, nu mai încape totuşi în strâmtoare, şi atunci pătrunde chiar înăuntrul muntelui, prin gaura neagră a tunelului, care îl înghitesursa. |
Era întâiul drum mai lung, pe care îl făceam cu Matizul, de la Bucureşti la Deva. Odată ajuns la destinaţie, primul lucru pe care l-am făcut, a fost să mă opresc la o farmacie să-mi iau ceva să scap de durerile de spate, pe care mi le-a dat scaunul. |
Brezoi, jud. Vâlcea, iunie 2007 - puteţi vizualiza panorama alcătuită din poza curentă şi următoarea, aici. Pozele au fost realizate între râul Olt şi DN7, în apropierea intersecţiei acestuia cu DN7A. Pe lângă oraşul propriu-zis, Brezoi mai cuprinde satele Călineşti, Corbu, Drăgăneşti, Golotreni, Păscoaia, Proieni, Valea lui Stan şi Văratica şi este poarta de intrare în Ţara Lovişteisursa. |
Prima menţiune scrisă legată de aşezare, cu denumirea de Brezoi, a apărut în 1549 în Condica de socoteli a oraşului Braşov - registrul de vamă al negustorilor din cetatea Braşovului. În anul menţionat, un negustor din Braşov vindea la Brezoi o partidă de mărfuri, dusă într-un singur transport a cărui valoare se ridica la 1000 de asprisursa (aspru - monedă turcească care a circulat şi în ţările române în secolele al XV-lea şi al XIX-leasursa). |
Brezoi, jud. Vâlcea, iunie 2007 - puteţi vizualiza panorama alcătuită din poza curentă următoarea, aici. Pozele au fost realizate între râul Olt şi DN7, în apropierea intersecţiei acestuia cu DN7A. În depărtare, dacă nu mă înşeală orientarea şi memoria, este vizibilă Biserica Văratica din satul cu acelaşi nume. Primul document domnesc în care este menţionat Brezoiul datează de la 4 decembrie 1575 şi este un hrisov emis de Alexandru Voievod, în cetatea de scaun Bucureşti, prin care domnul Ţării Româneşti întăreşte mai multora dreptul de stăpânire asupra unor terenuri cumpărate în Călineştisursa: Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Călin şi Vlad şi ... pentru că au cumpărat ocina şi cu muntele şi din apa Lotrului cu peştii, să-i aibă cu Brezoii. Şi încă sunt cumpărătură din zilele lui Radu voevod Călugărul. |
Ieşind din atmosfera bibliografică, o cunoştinţă de prin zona Râmnicului Vâlcii îmi spunea la un moment dat că-n Brezoi şi găina-i curvă. Am ratat momentul şi nu am întrebat dacă la rândul său a auzit despre chestiunea asta ori a stabilit-o în mod empiric. Eu unul, nu am şi nici nu caut dovezi în acest sens :D |
Brezoiul se află într-un adevărat colţ de rai unde mulţi orăşeni iubitori de natură, de linişte şi de aer curat vin să-şi petreacă verilesursa. |
În imagini podul peste Olt, în preajma Mănăstirii Cornetu, în aval de hidrocentrala cu acelaşi nume, râul putând fi traversat de pe DN7 pe DJ703M - iunie 2007. |
Marele cărăuş |
Micul cărăuş - mai, mai să nu-l vezi ;) |
Vedere în amonte - puteţi vizualiza panorama alcătuită din poza curentă şi următoarele două, aici. |
Turnul Spart - ciudată apariţie pe malul Oltului, construcţie înaltă, rotundă de piatră, despicată de sus până jos şi năruită, ca şi cum ar fi fost lovită de trăsnetsursa. |
Turnul Spart a fost atestat în unele documente istorice din anul 1583sursa. |
Vedere de la intrarea în localitatea Tălmaciu, dinspre Boiţa - Valea Oltului
Peste oamenii din Boiţa un cuvânt îşi exercita atracţia şi farmecul violent: contrabandă. Uneori, au fost trecute turme întregi de vite. Şi nimeni n-ar putea spune, la ce mănăstiri, adevăraţii lor stăpâni dădeau acatiste, să şi le regăseascăsursa. |