Bucureşti - Grădina Botanică Dimitrie Brândză

• 
  • 

  În Grădina Botanică - aprilie 2007. În fundal, elemente ale centralei electrice de termoficare Grozăveşti. În mahalaua Cărămidarilor, pe malul râului Dâmboviţa, încă nesistematizat, la sfârşitul secolului al XIX-lea a funcţionat Uzina Comunală Bucureşti, care alimenta cu apă Capitala. La solicitarea inginerului Pache Protopopescu, primarul de atunci al Capitalei, inginerul Elie Radu (1853-1931) a întocmit în anul 1889 un proiect de dezvoltare a uzinei, prin care alături aceasta să funcţioneze şi uzina de producere a energiei electrice pentru iluminatul stradal şi în locuinţe. Începând din 1902, uzina electrică denumită Grozăveşti, a produs energia necesară pompelor de apă de la Bragadiru, iluminatului public şi pentru abonaţisursa.

• 
  • 

  Barbu Delavrancea, primar al Capitalei, i-a propus inginerului Dimitrie Leonida (1883-1965) să execute un proiect de modernizare a uzinei Grozăveşti. Proiectul a fost realizat între anii 1910-1912, prin construirea unor clădiri adecvate şi instalarea a două turbine cu abur AEG, având fiecare o putere de 1000 kW condiţii în care, uzina Grozăveşti a devenit cea mai mare uzină termoelectrică din ţară. Puterea instalată a uzinei Grozăveşti s-a dezvoltat continuu, pentru a face faţă cererii crescânde de energie a bucureştenilor. În anul 1914 s-a instalat al treilea turbogenerator de 2000 kW şi zece ani mai târziu, în 1924, a fost instalat un alt turbogenerator de 4000 kW. Astfel, puterea instalată a centralei termoelectrice a ajuns la 8 MWsursa.

• 
  • 

    Dezvoltarea uzinei Grozăveşti a fost continuă: în 1926 a fost pus în funcţiune grupul nr. 5 de 10,4 MW; în 1929 al şaselea grup de 16 MW; în 1936 grupul nr. 7, cu o putere de 20 MW - uzina dispunând astfel de o putere instalată de 54,5 MW. Îmbunătăţirile aduse uzinei în anii '30 se datorează inginerului Nicolae Caranfil (1893-1970)sursa.

• 
  • 

    În 1943, uzina Grozăveşti a fost conectată la conducta de gaze naturale, devenind primul consumator de gaze din Capitală. În anul 1957, a fost pusă în funcţiune instalaţia de termoficare urbană, cu apă caldă provenită din instalaţiile acestei uzinesursa.

• 
  • 

    La 100 de ani de la începutul funcţionării centralei electrotermice Grozăveşti, aceasta asigura energia electrică şi termică consumatorilor industriali şi casnici din nord-vestul Bucureştiului, respectiv a peste 300.000 de locuitori ai Capitaleisursa.

• 
  • 

    Revenind la Grădina Botanică, între anii 1860 - 1866, pe terenurile Mănăstirii Cotroceni a fost amenajată prima Grădină Btanică din Bucureşti. Mutată în 1878 în centrul oraşului, peste drum de Universitate, a fost reamenajată la Cotroceni după 1885, fiind amplasată pe partea cealaltă a şoselei, unde se află şi în prezentsursa.

• 
  • 

    Şoseaua a primit denumirea unui sat, amintit pentru prima dată în timpul domniei lui Mihai Viteazu, aşezarea devenind proprietatea marelui Logofăt Şerban Cantacuzino în anul 1671. Acuzat că unelteşte să preia domnia, logofătul intră în conflict cu domnitorul Gheorghe Duca, motiv pentru care, la 7 octombrie 1678, Şerban Cantacuzino fuge din Bucureşti, cu scopul de a ajunge în Turciasursa.

• 
  • 

    Urmărit, s-a ascuns în Codrii Cotrocenilor şi drept mulţumire că astfel a scăpat cu viaţă, în mijlocul unei poieni din pădure, între anii 1680 - 1682, a ridicat o mănăstire. În acelaşi loc, Şerban Cantacuzino a ctitorit şi case domneşti, folosite drept reşedinţă domneascăsursa.

• 
  • 

    De-a lungul timpului, ansamblul de la Cotroceni a suferit diverse schimbări, iar după cutremurul din 1977, acesta a fost renovat, fiind însă demolate biserica şi mănăstirea construite de Şerban Cantacuzinosursa.

• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 

• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  • 
• 
  •